La Radio China Internţional, Zhu Yiping a venit încă înaintea lansării emisiunii în limba română a postului Radio China Internaţional. După un an de zile, împreună cu domnul Ciuc (Zhu Keweng) am fost selectaţi să lucrăm în această instituţie. Sun Chentang, Ren Yiyin au fost repartizaţi în Administraţia Tipăriturilor în Limbi Străine şi au scos mai multe ediţii ale revistei ilustrate China în limba română, care s-a bucurat de înalte aprecieri din partea cititorilor români. Li Donghui, Hu Weiquan, Zhang Weixin au fost recrutaţi de armată, asumându-şi sarcina de relaţii militare între cele două armate ale Chinei şi României. Li a fost promovat în funcţia de director adjunct al Biroului de relaţii externe al Ministerului Apărării, având gradul de general maior, iar Hu a devenit colonel superior, lucrând toată viaţa pentru schimburile de relaţii de prietenie şi cooperare între armatele chineză şi română. Zhang, tot colonel superior, a fost ataşat militar la ambasada chineză din Bucureşti.
Dong Yuan a lucrat ca profesor la Universitatea de Lingvistică Beijing, predând cursul de limba chineză studenţilor străini veniţi în China. A mai predat limba chineză la Universitatea Bucureşti şi la o universitate din Cehia. A editat şi publicat Dicţionarul computerului, Dicţionarul ales româno-chinez《精選羅漢詞典》 şi mai multe manuale de limba chineză, aducând mai multe contribuţii la promovarea limbii şi culturii chineze, la intensificarea relaţiilor culturale şi educaţionale între cele două ţări. Li Xiuhuan a lucrat la Agenţia de presă China Nouă şi împreună cu soţul său, au fost trimişi să lucreze la Filiala Bucureşti a Agenţiei China Nouă. În anii 80 din secolul trecut, a fost transferat la Academia Chineză de Ştiinţe Sociale şi a scos cartea《羅馬尼亞》 (România), prezentând cititorilor chinezi elementele de bază ale României, de la istorie la geografie, de la cultură la obiective turistice, de la economie la învăţământ. Este apreciată ca o mică enciclopedie a României. Yuan Xue, Deng Quangde, Tang Jiashou, Zhao Xiaoling au fost repartizaţi la o instituţie de cercetare şi proiectare a Ministerului Aviaţiei, au tradus mai multe documentaţii pentru proiectele de cooperare tehnico-ştinţifică din domeniul industriei militare între China şi România. Yuan a fost transferat ulterior la Ministerul Culturii, asumându-şi funcţia de director al Departamentului de Relaţii Internaţionale al Ministerului. A mai lucrat în calitate de consilier cultural la Ambasada Chineză din Bucureşti, împreună cu soţia. Domnul Deng a fost transferat ulterior la Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei şi a lucrat la ambasada chineză din Bucureşti, asumându-şi funcţia de consilier tehnico-ştiinţific, acţionând cu mari eforturi pentru intensificarea relaţiilor tehnico-ştiinţifice între cele două state. Guo Baochen a lucrat la Institutul de Proiectare şi Cercetare nr. 5 al Ministerului Industriei Militare şi apoi la Compania NORINCO din China, lucrând mulţi ani pentru intensificarea cooperării chino-române în domeniul Industriei Militare. Zhou Mingde şi Zhao Xianru au fost repartizaţi la Agenţie de turism internaţional, găzduind multe grupuri de turişti din România în vizite la punctele turistice ale ţării noastre. Liu Yangfen a fost repartizat la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Nr. 1, lucrând în calitate de translator pentru realizarea unor obiective industriale în România cu ajutorul Chinei. El a fost transferat în anii 80 la Ministerul Securităţii Publice, asumându-şi funcţia de director al Departamentului de relaţii externe al ministerului şi a acţionat pentru intensificarea relaţiilor chino-române de cooperare şi schimburi în domeniul respectiv. Liu Yangfen este acum vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie China-România. Chen Qingzhu a fost repartizat la Ministerul Relaţiilor Economice cu Străinătatea şi apoi a fost transferată la Coorporaţia de Maşini şi Echipamente Import-Export din China. A lucrat de două ori la agenţia economică şi comercială a Ambasadei chineze din Bucureşti, contribuind la intensificarea relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două ţări. Mulţi colegi şi-au asumat sarcina de translaţie la întâlniri ale liderilor chinezi cu oaspeţi români.
Pot spune că toţi colegii care au plecat în 1964 în România să studieze limba română, ca şi ceilalţi compatrioţi care au studiat limba română în ţară sau în România, au lucrat toată viaţa pentru intensificarea relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre China şi România, au sentimente deosebite faţă de România şi poporul român, au contribuit la construirea punţii care leagă Marele Zid de Carpaţi.
][ 
