Stimaţi ascultători, anul acesta se împlinesc 60 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. În decursul celor 6 decenii, China care era o ţară săracă şi înapoiată, a devenit una prosperă şi puternică. În emisiunea noastră de astăzi, ne propunem să trecem în revistă, împreună cu dvs., drumul de dezvoltare economică urmat de China şi să vedem ce schimbări s-au petrecut în acest interval de timp în viaţa chinezilor. Dar mai întâi două întrebări formulate în baza materialului difuzat în minutele următoare pentru cei dornici să participe la concursul nostru "Cine ştie câştigă" :

1. Pe ce loc se situează volumul economiei chineze în clasamentul mondial? 2: De care oraş din China va fi găzduită Expoziţia Mondială din 2010?

La 8 august 2008, s-a deschis la Beijing, cea de-a 29-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară. Cu acest prilej, sportivii veniţi din 204 ţări şi regiuni ale lumii s-au adunat în capitala Chinei, miliarde de oameni de pe mapamond au trăit din plin bucuria adusă de jocurile sportive.

După 16 zile de competiţii, odată cu stingerea încetul cu încetul a flăcării olimpice de la Stadionul Naţional (Cuibul de pasăre), Olimpiada de la Beijing s-a încheiat cu succes deplin. La ceremonia de închidere, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Jaques Rogge, a adresat ţării-gazdă elogii izvorâte din adâncul inimii:

„Prin actuala ediţie a Olimpiadei, lumea a cunoscut mai bine China, şi China, la rândul ei, a cunoscut mai bine lumea. A fost o ediţie olimpică cu adevărat excepţională!"

Cele 16 zile vor rămâne pentru totdeauna în memoria celor 1,3 milarde de chinezi. He Zhenliang, preşedintele Comisiei pentru cultură şi educaţie a CIO, promotor al sportului olimpic din China, a afirmat că cele 16 zile reprzintă un proces de înplinire a unui vis.

„Găzduirea unei ediţii olimpice a fost tot timpul un vis al chinezilor. Dar în trecut, era imposibilă să se realizeze un astfel de vis. Deoarece găzduirea unei ediţii a jocurilor olimpice presupune să ai forţe umane şi materiale enorme. Or, înainte de proclamarea R.P. Chineze, aceasta era inimaginabilă, fiind doar utopie pentru noi."

Aşa cum a spus He Zhenliang, organizarea unei ediţii olimpice necesită anumite condiţii. La pregătirea pentru Olimpiada de la Beijing, China a alocat 310 de miliarde de yuani (circa 31 de miliarde euro), sumă cheltuită doar pentru construcţia terenurilor şi sălilor sprotive şi îmbunătăţirea inflastructurii. Asemenea cheltuială este cu totul de neînchipuit în trecut.

În 1949, când s-a proclamat China Nouă, ca urmare a dezordinii şi haosului pricinuite de războaiele ce s-au perpetuat timp de mai mulţi ani, economia naţională era pe pragul prăbuşirii. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor de atunci era doar de 50 de dolari. Viaţia poporului era la un nivel foarte scăzut, aşa cum a spus bătrâna Liu Guixian, în vârstă de 77 de ani:

„Atunci eram într-o sărăcie lucie. Am mulţi copii, iar venitul, aproape nimic. Eram obligaţi să trăim de azi pe mâine. Iarna nici ştiam cum s-o scoatem la capăt, căci cu 7 suflete în familie nu aveam decât două plăpumi."

În primii ani de după proclamarea Chinei noi, chinezii, animaţi de un ideal pentru industrializare, au construit prin eforturi concentrate, mai mult de o sută de mari obiective de bază, punând astfel o bază solidă pentru dezvoltarea economiei ţării. Dar majoritatea din aceste obiective făceau parte din sectorul industiei grele. Pentru o perioadă destul de lungă, ţara ducea o lipsă acută de produse pentru viaţa de toate zilele.

Economia chineză de atunci era una planificată. În oraşe se practica sistemul de plată în natură. Apoi, aprovizionarea cu diferitele produse necesare vieţii cotidiene era raţionalizată, cu cantităţi limitate, iar populaţia le cumpăra cu cartele.

În anul 1978, a început în China procesul de reformă şi deschidere spre lumea exterioară. Dezvoltarea ţării era axată pe construcţia economică. S-au accelerat astfel şi paşii Chinei spre modernizare.

La 30 septembrie 1980, Liu Guixian, femeia de care am mai vorbit mai înainte, a deschis un mic restaurant la Beijing. În ziua inaugurală a firmei, odată cu răsunetul petardelor, clienţii au început să stea la rând la poarta restaurantului, căci acesta este primul restaurant privat deshis în anii Chinei noi.

Acest mic restaurant i-a adus doamnei Liu Guixian zilele frumoase pe care ea le-a visat tot timpul. Acum, împreună cu soţul ei, cei doi bătrâni duc o viaţă fericită într-o casă cu curte dintr-o suburbie a Beijingului cumpărată de ei .

Aplicarea politicii de reformă şi deschidere a adus Chinei schimbări profunde. Economia planificată s-a transformat treptat în cea de piaţă. Această transformare a insuflat o mare vitalitate dezvoltării economiei naţionale.

Pentru China de astăzi, anii cu penurie de materiale s-au dus o dată pentru totdeauna. Majoritatea familiilor chineze au aparate electrocaznice precum televizor, frigider, maşina de spălat, computer şi altele, ce erau considerate odinioară ca ceva de lux. Multe familii au chiar maşini particulare. Ma Yunliang, de 27 de ani, este salaritat de la o companie. Luna trecută a cumpărat o maşină.

„La ora actuală, acesta este un lucru obişnuit. Cred că cu banii agonisiţi într-un an, doi, se poate cumpăra o maşină. Acum, când am maşină pot să mă duc în excursii în suburbii. Nici nu e nevoie să mă duc la serviciu cu autobuzul."

Potrivit datelor statistice, PIB-ul al Chinei din anul 2008 a fost de peste 400 de ori mai mare faţă de cel din anul 1952, depăşind pe cap de locuitor 3000 de dolari americani. Puterea economică a ţării noastre se situează pe locul 4 din lume.

De vreme ce viaţa devine din ce în ce mai îmbelşugată, chinezii cumpără acum nu numai locuinţe şi maşini, dar au chiar bani pentru turism. Odată cu deschiderea mai largă a Chinei spre lumea exterioară, pretutindeni în lume se pot vedea turişti veniţi din China. Domnul Hao Xin îi plac foarte mult călătoriile în străinătate.

„Aproape în fiecare an fac o excursie în străinătate. Am fost până acum în Marea Britanie, Singapore, Malaysia, şi alte ţări. Cu zeci de ani în urmă, aşa ceva era de neînchipuit pentru mine. Atunci nu era uşor chiar pentru o călătorie într-o altă provincie din ţară."

Dar anul viitor, domnul Hao nu va mai face nicio călătorie în străinătate. El a hotărât să se ducă la Shanghai, dat fiind că începând din luna mai anul viitor, va fi deschisă la Shanghai Expoziţia Mondială din 2010.

Domnul Yu Zhensheng, directorul Comitetului executiv al Expo Shanghai 2010, a declarat că municipiul Shanghai a alocat aproape 20 de miliarde de yuani (circa 2 miliarde de euro) pentru construcţia infrastructurală, cum ar fi metrouri, şosele etc., şi pentru construcţia obiectivelor publice din parcul expoziţiei.

„Până în martie anul viitor, lungimea metroului din Shanghai va atinge 400 de km., ceva de neînchipuit în trecut, căci anul trecut, cifra era doar de 200 de km. Faptul va avea un rol semnificaticv pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transport în comun, pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei şi pentru impulsionarea creşterii economice."

Stimaţi ascultători, aţi ascultat materialul de referinţă pentru concursul pe tema „60 de ani de la proclamarea Chinei noi". În încheiere, repetăm cele două întrebări menţionate la început. Prima: Pe ce loc se situează economia Chinei în clasamentul mondial? A doua: De care oraş din China va fi găzduită Expoziţia Mondială din 2010?